intr-un pahar cu cerneala am iscat o furtuna

iar corabiile de vorbe ce isi doreau sa ancoreze langa tarmul cu coperti de piele rosie au deviat spre ghemotoace de hartie mototolite ce nu vor fi citite niciodata

crud…nu, nu precum verdele ci precum gustul pe care il simt lupii tineri cand vaneaza pentru prima data

matrioska mare se uita cu uimire spre gandurile matrioskai mici si se intreaba cum sa o invete sa devina elf?

si daca o sa o atraga mai mult alte costume imaginare?

apoi zambeste…povestile nu exista doar pentru cei cu urechi ascutite

….

a fost odata

o gradina cu maracini ce visa sa devina gradina japoneza, asezata in jurul pietrelor sale

dar ce sa faca maracinii cu apa ?

n-ar fi stiut sa-i cante si ar fi adormit…..iar o apa care doarme e prea mult chiar si pentru cele mai zen dintre pietre, care si-ar fi dat demisia in semn de protest

…..

hai hui

caci aud cum ma striga muntii

cu glasuri verzi printre brazii ce se scutura de zapada

sa imi pun bocancii zic…

am de discutat cu niste pereti de stanca albgrinegricioasa…trebuie sa smulg promisiuni ferme , ca ma vor astepta pana in toamna

………………….