hai sa zicem obosita

sa zicem doar, pentru ca din start refuz starea asta

fara cocotz,fara panou, fara sa stiu ce zi din saptamana e, fara sa am habar de pe ce planeta am aterizat

no’ bun

si atunci?

hai sa zicem prioritizare… greu cuvant, greu de tot, atarna cateva tone si are o forma imposibil de descris

mda

ma recunosc? nu prea…

si totusi, anumite parti ale creierului meu spun ca e bine, ca se simt folosite, sau ca sa citez alte surse “utilizate”

gandesc mult prea matematic, din ecuatie in ecuatie

maine : vin si dans! sec si rosu, vinul, bineinteles

alte parti ale creierului meu urla pentru asta

aaaa

si vine primavara , si eu o sa ma zburlesc ca nu m-am antrenat, stiu

iar teoria cu “toate la timpul lor” imi suna cumva strain

fir’ar

hibernez ?