despre pietrele care rad
dezbracata de imaginea crosetata pentru oglinzi : cele reale si cele imaginare. cine sunt?
as vrea sa ma vad transpusa in litere scrise de mana , cu cerneala pe o coala alba din cele obisnuite
desenele ce copiaza natura exprima doar ceea ce oglinzile pot..nu intotdeauna dar de cele mai multe ori
as vrea sa ma vad transpusa in cuvinte, nu ale mele
rabdarea de a bea ceai dintr-o ceasca goala : arta , intelepciune sau minciuna ?
rabdarea de a privi firul de iarba cum iese indraznet si mandru din pamantul inghetat primavara
doamne cat o astept …
si ma intristez..ar trebui sa existe in mine, nu in asteptarea mea
cateodata, atunci cand inchid ochii si visez ma gandesc la pietrele care rad inconstiente nestiind ca vor deveni nisip sau colb pe un drum fara nume
senzatii : zile egale in secunde, minute, ore dar atat de diferite ; felul in care le simt : unele lungi precum o vara fierbinte, altele scurte precum o scanteie, unele pe care le astept sa treaca, altele de care ma rog sa mai ramana…
si totusi, in fata legii sunt egale, se masoara la fel si ocupa o singura fila de calendar :)